Ca in mai toate marile romane cu eroi, personaje negative si intamplari care mai de care mai stupide,  e si viata lui Birdie, personajul complex din toate volumele, care a murdarit multe pagini de scris si de lacrimi de-a lungul timpului, chiar daca multe au ramas nespuse, cu siguranta altele vor veni.

Birdie era libera, pasarea cerului, neincatusata de lanturile societatii si de capcanele puse de alte persoane rau intentionate, capcane peste care zbura nepasatoare… acum the bird e legata de un picior, prinsa intr-o colivie imaginara pe care insa o accepta pentru ca de-a lungul timpului a ajuns sa iubeasca stabilitatea, si acel loc pe care-l vede acum ca pe o casa si nu ca pe o inchisoare. Birdie are sperante, poate prea mari, pe care nu intarzie sa si le exprime in speranta ca odata zise se vor si implinii, pentru ca e o visatoare si tinde cu micile ei aripi spre stele.

Ea vrea sa fie iubita, ingrijita, rasfatata.. simte lipsa mangaierilor iar asta ii taie din dorinta de a mai zbura, lucru pe care odata il adora. Dar Birdie vrea sa stea, in acel loc care o incatuseaza si care ii provoaca de multe ori sentimente confuze dintr-o dorinta masochista de .. nici ea nu stie.

The Bird doesn’t want to fly anymore, she wants to stay..